Miercuri, 27 octombrie, începând cu ora 18:30, în Club A (str. Blănari nr.14) are loc lansarea oficială a Editurii Casa de Pariuri Literare

La eveniment participă în calitate de invitaţi Carmen Muşat (critic literar şi eseist, redactor-şef la Observator Cultural), Elena Vlădăreanu (poet şi jurnalist la Radio România Cultural), Andreea Răsuceanu (scriitor, redactor la Observator cultural) şi Cosmin Ciotloş (critic literar, cronicar titular la România Literară). Alături de ei vor fi prezenţi şi autorii: Dumitru Bădiţa, Mihnea Blidariu, val chimic, Ion Cucu şi Bogdan Lipcanu.

O editură e, înainte de toate, o pasiune. CDPL reprezintă un proiect independent iniţiat de către Victor Jalbă-Şoimaru şi Cristian Cosma (un cristian) ce îşi propune să editeze şi să distribuie în condiţii de normalitate şi la un preţ de copertă onest cartea românească de nişă. Se concentrează în general pe debutanţi, indiferent de genul literar abordat şi, în paralel, pe autori contemporani (mai mult sau mai puţin consacraţi) ale căror titluri au căzut în „uitare".

Evenimentul are loc la două luni de la intrarea propriu-zisă pe piaţă a editurii, marcată prin publicarea, în luna august, a volumului de poezii Spitalul Manechinelor, de Nora Iuga. Au urmat, între timp, alte cinci titluri: Dactilografa de noapte (poezie, reeditare, Nora Iuga), Lil 1.0 (poezie, debut, Cezar Nicolescu), Invitat la Săvârşin (poem în proză, Dumitru Bădiţa), Playlist pentru sfârşitul lumii (roman, Mihnea Blidariu) şi umilirea animalelor (poezie, debut, val chimic).

Până la Târgul Internaţional Gaudeamus (18-22 noiembrie 2010) – unde editura va fi prezentă cu un mini-stand –, acestora li se vor alătura încă patru volume: aici nu mai locuieşte nimeni (poezie, debut, Eva Precub), Fuck Tense (poezie, debut, Bogdan Lipcanu), Ion Cucu: Cum ar arăta viaţa fără fotografie (vol. I, interviuri), Morţii Mă-tii (roman, debut, un cristian).

Sistemul literar are nu doar regulile lui, ci şi metehnele specifice. Pariul este ca regulile să fie urmate fără încrâncenare şi cu sensuri bine delimitate. Casa de pariuri literare vine din experienţa underground, respectă etapele necesare ale unei dezvoltări echilibrate şi pune accent pe calitate şi competiţie.

În curând, toate titlurile din portofoliul CDPL vor putea fi descărcate de pe www.editiadigitala.ro şi în format electronic (*.epub) la un preţ de copertă mai mic, faţă de varianta tipărită.

Dincolo de orice substrat legat de marketing, editura încearcă să respecte scriitorii români contemporani. Tocmai de aceea nu se poate vorbi despre autorii CDPL, ci de cărţile CDPL. Pentru ca ei, autorii, să ţină minte colaborarea cu Casa de Pariuri Literare şi să poată fi mândri, alături de aceasta, că „Literatura română scrie pe mine!".

Galeria foto a evenimentului.

Cosmin Ciotloș, cronicarul României literare și un cristian, redactor al Observatorului cultural, vă invită la unu și unu, fresh literar de club în cel mai vechi (40 de ani) club studențesc cu continuitate neîntreruptă din lume, Club A.

Formatul întâlnirilor de luni presupune un invitat pe ediție, alături de fotoreporterul Ion Cucu.

Rebricile fixe (spor de personalitate, carte cu carte, lansare, calendarul literar al săptămânii, membru USR, revista revistelor) vor fi însoțite de proiecții video.

Luni, 8 noiembrie, invitatul proiectului realizat de Club A, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, va fi Gabriel Dimisianu.

Gabriel Dimisianu s-a născut la Brăila în 25 ianuarie 1936. A absolvit în 1958 Facultatea de Filologie a Universității din București. A lucrat în redacțiile revistelor Gazeta literară, Amfiteatru, România literară. A debutat în publicistica literară în 1958 și editorial în 1966 cu volumul Schițe de critică. Au urmat volumele: Prozatori de azi (1970), Valori actuale (1974), Nouă prozatori (1977), Opinii literare (1978), Lecturi libere (1983), Introducere în opera lui Constantin Negruzzi (1984, ediția a II-a, 2007), Subiecte (1987), Repere (1990), Clasici români din secolele XIX și XX (1996), Lumea criticului (2000), Amintiri și portrete literare (2003, ediția a II-a în 2004), Fragmente contemporane (2004). A obținut premiul pentru critică și istorie literară al Uniunii Scriitorilor (de trei ori), Premiul „Titu Maiorescu" al Academiei Române, Premiul Asociației Scriitorilor din București.

Ion Cucu, cel mai important fotoreporter literar, a adunat în 50 de ani de fotografiat scriitori o filmofototecă impresionantă. Poveștile lui Ion Cucu, alături de portrete unice ale scriitorilor din toate generații se vor derula săptămânal în Club A.

Parteneri: România literară, Observator cultural, Radio România Cultural, Șapte Seri, Tiuk, Polirom, Casa de pariuri literare

Galeria foto a evenimentelor.

Cosmin Ciotloş, cronicarul României literare şi un cristian, redactor al Observatorului cultural, vă invită la unu şi unu, fresh literar de club în cel mai vechi (40 de ani) club studenţesc cu continuitate neîntreruptă din lume, Club A.

Formatul întâlnirilor de luni presupune un invitat pe ediţie, alături de fotoreporterul Ion Cucu.

Rubricile fixe (spor de personalitate, carte cu carte, lansare, calendarul literar al săptămânii, membru USR, revista revistelor) vor fi însoţite de proiecţii video.

Luni, 22 noiembrie, invitatul proiectului Uniunii Scriitorilor din România realizat în Club A, va fi Matei Vişniec.

Matei Vişniec s-a născut la Rădăuţi, în Bucovina, pe 29 ianuarie 1956. A debutat ca poet în 1980, dar marea sa pasiune a fost teatrul. Din 1987, de cînd trăieşte în Franţa, piesele sale au traversat frontierele şi numele său s-a aflat pe afişe în aproximativ 30 de ţări. El este însă şi autorul unei proze pe care unii critici o consideră atipică. Un prim roman, Cafeneaua Pas-Parol, scris în 1983, n-a văzut lumina tiparului decît după căderea comunismului. Sindromul de panica în Oraşul Luminilor a fost unul dintre cele mai apreciate romane ale anului 2009 şi a primit premiul revistei Observator Cultural. Matei Vişniec ne surprinde acum, din nou, cu un roman scris în 1988, în primul an al exilului său parizian, roman pe care a aşteptat mai bine de 20 de ani înainte de a-l încredinţa tiparului. Domnul K. Eliberat a apărut recent la editura Cartea Românească.

Apreciat în străinătate ca dramaturg, Matei Vişniec a primit în 2009 Premiul European acordat de Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa pentru întreaga sa activitate. În România i s-a decernat Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor (de mai multe ori), Premiul UNITER şi Premiul pentru Dramaturgie al Academiei Române.

Ion Cucu, cel mai important fotoreporter literar, a adunat în 50 de ani de fotografiat scriitori o filmofototecă impresionantă. Poveştile lui Ion Cucu, alături de portrete unice ale scriitorilor din toate generaţii se vor derula săptămânal în Club A.

La Gaudeamus 2010, Ion Cucu a debutat cu volumul Cum ar arăta viaţa fără fotografie?, primul dintr-o trilogie care mai cuprinde Sala Oglinzilor şi Fotograf la zece preşedinţi.

Parteneri: România literară, Observator cultural, Radio România Cultural, Şapte Seri, Tiuk, Polirom, Casa de pariuri literare

GALERIA FOTO A EVENIMENTULUI

CAFENEAUA ARHItext

Desfăşurat pe parcursul anului 1997, acest proiect urmărea promovarea unor tineri scriitori şi popularizarea celor deja consacraţi. Club A a devenit (iar!) spaţiul deschis şi neconvenţional de întâlnire între generaţii. Programul cenaclului cuprindea lecturi publice ale autorilor (texte aflate în lucru sau tocmai apărute), lecturi inedite sau în exclusivitate, dezbateri asupra unor cărţi provocatoare, prezentarea cărţilor premiate în urma unor jurizări naţionale.
Scriitorii se întâlneau săptămânal, având ca moderator un nume celebru în critica şi publicistica românească: Dan Silviu Boerescu. Foarte dornic de a provoca, de a stârni polemici, criticul avea grijă să invite scriitori cu poziţii recunoscute ca fiind polemice. Temele abordate nu erau tocmai subiecte comode: Criza revistelor literare, Literatura în Braille, Erotica în poezie, Livrescul: parodie sau citat cultural?, Prostia la români.
Printre invitaţi s-au numărat Radu Sergiu Ruba, Horia Gârbea, Cătălin Tîrlea, Radu Aldulescu, Mircea Diaconu, Alexandru Dan Condeescu, Geta Dimisianu, Mircea Martin, Laurenţiu Ulici, Daniel Bănulescu, Traian T. Cosovei, Caius Traian Dragomir, Bogdan Ghiu, Răzvan Petrescu, Florian Pittiş, Monica Omescu, Augustin Frăţilă, Gheorghe Iova, Nicolae Breban, Ioan Flora, Maia Morgenstern, Saviana Stănescu, Doru Mareş, Lucian Vasilescu.

www.poezie.ro

După '89 răspândirea computerelor şi explozia comunicării prin internet a influenţat literatura. Unul dintre primele siteuri dedicate exclusiv acestui domeniu este www.poezie.ro. O iniţiativă şi un proiect realizat de Radu Herinean, acest site oferă tinerilor, mai puţin tinerilor poeţi sau aspiranţi la acest titlu şansa debutului (măcar în realitatea virtuală) şi a polemicilor asupra creaţiilor. Miile de pasionaţi de poezie au simţit la un moment dat nevoia să se întâlnească şi în spaţiu fizic.
Fireşte că primul loc ales pentru o serie de întâlniri constante, cu frecvenţa săptămânală, a fost Club A (2002 - 2003)
Pe scena noastră au performat poeţii site-ului interactiv cu număr record de vizitatori. Şi-au citit textele, au ascultat şi au făcut muzica. Au crescut împreună. Au devenit o comunitate, în spiritul Club A. Parteneriatul dintre cele două instituţii continuă.

SUBTERANA ARTIŞTILOR TINERI - MIŞCAREA LITERARĂ "FRACTURI"

Motto: "Sus comunicarea. Jos telecomunicarea!"

Revista "Fracturi"- autoinititulată "revistă a literaturii tinere"propunea, împreună cu Club A, în 2003, un program care să reunească forţele artistice tinere din România şi să le ofere un spaţiu de manifestare propriu dezideratulor artei lor. Erau "convocaţi" scriitori, plasticieni, muzicieni, oameni de teatru, cineaşti.
Rezultatul a fost o serie de întâlniri de contact şi conlucrare între arte. În aceste seri de expresie au fost prezentate spectacole literare multi-art. Artiştii au stat faţa în faţa cu publicul căruia i se adresau, au intrat în dialog direct.
Aceste întâlniri au fost transformate în materiale documentare, prin transpunerea pe suport video şi audio (cd), devenind baza de date pentru generaţiile viitoare. Şase numere din revista editată de Club A păstrează, de asemenea, aceste întâlniri.
"Subterana" şi-a propus să promoveze comunicarea, libertatea gândirii, provocarea şi confruntarea între tinerii intelectuali.
Iniţiatori şi promotori: Marius Ianus - regizorul serilor, Silviu Gherman - graficianul spectacolelor, Roxana Boboc - asistenta proiectului.
Câteva teme: Erotism feminin, Subterana artiştilor tineri, Mare bal mascat fracturist.

"PATUL LUI PROCUST"

Un proiect îndrăzneţ, mai ales pentru data la care era iniţiat (1998). O colaborare între Club A şi revista "Viaţa Românească". Scriitori, artişti din toate zonele erau invitaţi să îşi dezvăluie cele mai intime crezuri pe CANAPEAUA LUI FREUD. Moderator şi provocator era scriitorul Caius Traian Dragomir.

SEARA DE LITERATURĂ ÎN MIŞCARE

De aproape un an, poetul şi jurnalistul Răzvan Tupa iniţiază dezbateri literare şi moderează extremele. Nimeni nu se supără pentru că el este şarmant şi la curent cu tot ce se întâmplă în lumea literară. Pe scena Club A, vin săptămânal tinerii scriitori care demonstrează că există o generaţie unitară, pertinentă şi valoroasă, cea a douamiiştilor.

LITERATURA UNDERGROUND

Din seria de volume de poezie editate de UN cristian (Cristian Cosma), la Club A au fost promovate carnetele carmen - poezie. Proiectul şi-a propus din start să fie şi să rămână underground, astfel că spaţiul clubului era foarte potrivit cu intenţia iniţiatorului.
"Editarea" înseamnă copii la xerox, tiraj limitat. Autorii aleşi pentru aceasta colecţie sunt doar poeţi foarte tineri.
Programul s-a desfăşurat sub tutela absolută a unei mari poetese, total anti-sistem, Angela Marinescu.

LITERATURA HIP HOP

Festivalul găştilor de cartier - KARTIER 2003 a generat un nou proiect, foarte îndrăzneţ şi proaspăt. Editarea unui volum de versuri hip hop! O colaborare Club A şi Biblioteca Metropolitană. Festivalul de muzică a produs revelaţia faptului că unele din aceste versuri underground au, în afară de sinceritatea evidentă, o intuiţie artistică specială care le conferă valoare literară.

LANSARE DE CARTE SI REVISTE LITERARE

Club A este un spaţiu preferat de unele edituri sau de autori pentru primul contact al proapetei tipărituri cu publicul.
- "Apocalipsa dupa Manrilyn Manson"
- "Căutătorii de dragoste" de Alessia Leda
- Cătălin Tîrlea
- Ioan Grosan
- Ioan Flora
- Texte hip hop
- Cărţile Editurii "Cartea Românească": Emil Brumaru, Elena Vlădăreanu, Dan Sociu, Răzvan Tupa etc
- Numerele 3, 4, 5, 6, 7 ale Revistei "Fracturi"
- Versus/m

TÂRG DE SCRIITORI

Cu subtitlul "în căutarea autorului", în noiembrie 2002, 9 scriitori şi-ai instalat standurile la Club A şi s-au prezentat - fiecare cum a ştiut mai bine. Fie că au apelat la performance, la acţiuni manifest, la lecturi publice, la discuţii în contradictoriu sau nu, cei 9 şi-au vândut volumele sau le-au dat la troc.
Târgul era sprijinit de one-man show-ul Cristian Vasiliu, de proiecţie de filme video despre Nichita, Camus, Brodski, de sunet de clarinet şi chiar de o reprezentaţie teatrală.

Cosmin Ciotloș, cronicarul României literare și un cristian, redactor al Observatorului cultural, vă invită la unu și unu, fresh literar de club în cel mai vechi (40 de ani) club studențesc cu continuitate neîntreruptă din lume, Club A.

În această miercuri are loc lansarea volumelor de memorialistică ale Doinei Uricariu editate de Polirom și intitulate "Maxilarul inferior".

Intrarea este liberă.

CARTEA

Cu un titlu inspirat de istoria personală a tatălui autoarei, care a fost rănit în al doilea război mondial la Oarba de Mureş şi şi-a pierdut mare parte din mandibulă, volumele de memorialistică ale Doinei Uricariu sînt construite asemenea unuia scris la două mîini. Pe tot cuprinsul lor, amintirile cele mai diverse ale autoarei se alătură convorbirilor cu relevanţă istorică purtate cu Regina Ana. Amintirile îl au în prim-plan pe tatăl autoarei, dar şi numeroasele personalităţi întîlnite, în timp ce convorbirile cu Regina Ana se constituie într-o veritabilă istorie a secolului XX european şi a caselor regale din Europa. Cărţile spun povestea vieţii autoarei, a călătoriilor şi lecturilor ei, a părinţilor, făcută din povestea altora cu care s-au intersectat, Regina Ana, Regele Mihai, Pan Halippa sau generalul Macici.

„Paginile cuprinse sub acest titlu surprinzător pentru o carte de amintiri şi convorbiri sînt o provocare a memoriei mele şi a celorlalţi.

Aşa cum mari chirurgi au reconstituit maxilarul inferior al tatălui meu printr-o reconstrucţie chirurgicală şi estetică exemplară, şi eu am încercat să refac memoria, istoria şi o parte din romanul omului european în secolul XX, trăind liber sau în lagărul socialist. Din sute de poveşti trăite de mine şi de părinţii mei, din convorbirile de la Versoix cu Regina Ana, un om şi un martor excepţional al veacului. Din teatrul infinit al memoriei ce trece din viaţă în cărţile bibliotecilor vii pentru a putea trăi într-o singură viaţă cît mai multe vieţi. Numai aşa putem privi lumea cu cît mai multe perechi de ochi, de la cei ai furnicii la cei care o scrutează sub microscop, ca s-o vindece. De la privirea broaştei, din mîluri, la aceea a vulturului, în înălţimi, rîvnită de filosof." (Doina Uricariu)

„Provocarea memoriei nu e un semn al înţelepciunii sau chiverniselii care-şi inventariază tezaurul de amintiri. Nici scurtcircuitul care adună într-o clipă o viaţă, înainte de a ne despărţi de ea. E ca un festin în familie. Ca un simpozion. Ca o coridă. Ca o declaraţie continuă de iubire sau un rechizitoriu violent." (Doina Uricariu)

AUTOAREA

Doina Uricariu (n. 1950, Bucureşti), cunoscută poetă şi eseistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Societăţii Culturale Europene şi a PEN Club. Membră fondatoare a Academiei Civice. A publicat nouă volume de versuri distinse cu premiile Uniunii Scriito¬rilor din România, Republica Moldova, Israel şi America Latină; volume de eseuri şi studii de literatură, filosofie şi istoria artei despre Emil Botta, Kierkegaard, Cioran, Jeni Acterian, Dominic Stanca, Maria Pillat Brateş, Antonovici; studii despre literatura, filosofia şi arta românească, europeană şi americană, de avangardă şi interbelică. Doctor în poetică şi stilistică cu teza Nichita Stănescu. Lirismul paradoxal, publicată la Editura Du Style, în 1998. A îngrijit ediţii fundamentale: Filocalia de la Prodromul, Transnistria, Enciclopedia lăcaşurilor de cult din Bucureşti, Cotroceni Palace. Din 1999, trăieşte la New York. Cavaler al Ordinului Serviciul Credincios pentru creaţie şi activitatea în domeniul culturii.

Galeria foto a evenimentului.

SGB la unu şi unu

Luni, 17 ianuarie, prima ediţie din 2011 a fresh-ului literar unu şi unu îl are invitat pe Stoian G. Bogdan, debutul poetic al anului 2009 şi autorul romanului Nu ştiu câte zile (Editura Trei, 2010).

Seara propune un dialog neconvenţional cu tânărul autor şi o prezentare a romanului făcută de Marius Ghilezan, pe care o puteți urmări pe youtube, sau la finalul articolului.

Luni, 31 ianuarie, în fresh-ul literar de Club A, unu și unu, vă așteptăm la o întâlnire cu Mihail Gălățanu și Adrian Diniș, într-o discuție despre haina, halta și harta premiilor literare (de poezie). Vor fi proiectate imagini video cu Răzvan Țupa și se va analiza Instituția Premiului Literar.

O întâlnire moderată de un cristian.

După cum v-am obișnuit, seara va include și un Documentar TVR, în ideea de a promova producțiile video de calitate. De această dată:

"Graham și livada de aur"

Autor: Irina Luca

Imagine: Marius Neacșu

Graham Robinson este englez si a fost multi ani DJ in baruri londoneze.

Anda Giurgiu a plecat, la 18 ani, din Targu Mures in lumea larga: a lucrat pentru Crucea Rosie Britanica in Rusia, Kenia, Somalia si Angola.

Graham si Anda s-au indragostit in Londra si pentru ca ei i s-a facut dor de "o Romanie care nu exista", au hotarit sa se mute intr-un sat izolat din judetul Mures.

Au cumparat pamint, o casa veche si ceva istorie: in curte sunt mormintele primilor proprietari, in sopron au o trasura veche de peste 100 de ani, iar viata lor curge dupa reguli simple: traiesc din ce cultiva.

Luni, 7 februarie, in Club A, la fresh-ul saptamanal unu si unu, ne vom intalni cu unul dintre cei mai importanti nouazecisti, Lucian Vasilescu. Vor fi proiectate, in premiera, imagini de la o lansare din 1992 (Carne si carte), dar si, cum v-ati obisnuit deja, un documentar TVR.

Intrare liberă.